Romana English French

Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Institutul de Cercetări Filologice şi Interculturale

Multiligvism, contrastivitate și comunicare interculturală, 25 martie 2016

ICFI
12.11.2015
Formular de înregistrare

La Francopolyphonie 2016

ediția XI

Multilingvism, Contrastivitate şi Comunicare Interculturală

Colocviu internaţional

Chişinău, ULIM, 25 martie 2016

Apel la comunicări

Redefinind prin transcendere fostul Proiect de cercetare – Studii contrastive în Filologia romano-germanică, Institutul de Cercetări Filologice și Interculturale (ICFI) lansează un nou proiect de cercetare filologică și interculturală – Multilingvism, Contrastivitate şi Comunicare Interculturală.

Pornind de la faptul că la etapa mondializării cercetarea se confruntă tot mai mult cu sarcini inter- și trans- disciplinare în vederea investigării contactelor lingvo-culturale, identitare şi transculturale, propunem aplicarea unui nou demers intercultural al abordării domeniilor lingvisticii, literaturii, traducerii şi comunicării. Acest demers va purta un caracter euristic complex al abordării filologice, via transdisciplinaritate şi interculturalitate, fiind orientat spre dezvoltarea gândirii filologice în contextul noilor teorii filosofice, lingvistice şi socioculturale. Or, o revanşă epistemologică a fenomenului lingvo-cultural toto genere, se impune în intenţia de a (re)configura o dialectică judicioasă a triadei fenomenale: om-cultură-civilizaţie. Profilarea complementarităţii politrope a interfeţei dinamice real-raţional-relaţional se va baza pe trei elemente principale: spaţiu-timp-societate, substituind, într-o Societate-lume, paradigma dualistă a opoziţiei fragmentare, reducţioniste, disjunctive, printr-o paradigmă complexă, deschisă şi conjunctivă.

Interculturalitatea se situează la confluenţa dintre cunoaştere şi acţiune și nu semnifică recunoaşterea doar a valorii diferenţelor, devierilor şi/sau a opoziţiilor culturale, dar şi schimbul constant, “contaminarea” reciprocă şi “fecunditatea” lor colaterală – caracteristici inerente civilizaţiei umane. Pentru a realiza acest deziderat, paradigma interculturală solicită de asemenea un angajament conştient şi afectiv, elemente care se regăsesc prin esenţă în lingvistică, literatură, traducere, ştiinţe ale educaţiei și comunicare – discipline fondatoare ale ştiinţelor socio-umanistice şi a naturii umane. Misiune care se complică, pentru că în comparaţie cu cultura împărtăşită (realitate care se salvează de un control al conştiinţei şi se construieşte mai degrabă prin imitare, decât prin reflectare), cultura savantă se învaţă, se cultivă şi necesită a priori utilizarea ideologiei solidarităţii şi practici educaţionale constructiviste.

Limbajul uman este creator de semnificaţii–lumi şi această geneză se realizează prin diverse modalităţi, proprii numeroaselor limbi naturale. Limba-cod este matricea existenţială a unui popor, în timp ce vorbirea constituie o descindere în universul zicerii, enunţării şi a comunicării. Necesitatea unei lingvistici mai apropiată de domeniul semio-intercultural, interogaţia asupra semnificaţiei circulante între lingvistic şi extra-lingvistic, asupra referinţei, raportării la lume, asupra enunţării (con)sensului impun deplasarea interesului spre o articulare echilibrată şi pragmatică a semnelor între limbaj-spiritualitate-lume, din considerentul că semnificantul şi semnificatul sunt perceptibile doar în mişcare şi devenire.

Multilingvismul/plurilingvismul fiind un fenomen polimorf şi polifuncţional, pune în valoare limba-cultură drept indiciu al evoluţiei civilizaţionale şi constituie o dimensiune interconexă şi interculturală a mai multor domenii de cercetare: antropologie, psihologie, politologie, sociologie, filosofie a limbajului, lingvistică, ştiinţe ale comunicării ş.a., în spatele cărora se (re)găsesc doctrine, ipoteze, uneori soluţii, dar, de cele mai multe ori întrebări. Astfel, o lingvistică integrală se impune întru explorarea limbajului în polivalenţa sa fenomenală şi aplicativă profilând valorile semantice, lexico-gramaticale şi funcţionalităţile idiomatice și glotodidactice.

Literatura , în acest context, va ține de concertarea și racordarea investigaţiilor în circuitul de valori europene şi universale. Sincronizarea literaturilor naţionale cu valorile universale prin intermediul creaţiilor de vârf ale literaturilor indigene prin elucidarea problematicilor ce ţin de hermeneutica literară, poetică, critica literară, de stilistica literară din perspectiva comparativistică şi a interculturalităţii (contacte de culturi, probleme identitare, cultura frontierelor ș.a), precum și definirea unei interacţiuni pertinente (interrelaţii din interiorul unui text) atât pentru geneza cât şi pentru comprehensiunea textelor.

Traductologia prin definiţie și esență reprezintă comuniune și/sau parcurs hermeneutic între două culturi, două discursuri, doi interlocutori, fiind cel mai rebel și indocil act langagier care relevă o dihotomie artificială şi /sau adaptativă între identitate şi alteritate. Misiunea traductologică titanică, în acest sens, rămâne punerea în valoare a acestei activități de relaţie prin excelenţă, raport perpetuat (Meschonnic), care ar permite recunoaşterea unei alterități în identitate. Drept urmare, traducerea este mereu situată pe linia de orizont, niciodată definitivă, dar și o depășire, reprezentare-supleanţă, fiindcă orice identitate a unei traduceri este alcatuită din alteritate, iar natura sa eterogenă denotă că ne aflăm în fața a două moduri de „a fi” care, la sigur, din punct de vedere ontologic, sunt interdependente.

Acțiunea comunicațională și media în condițiile mondializării constituie o provocare pentru stabilitatea și bunăstarea socială și societală. Modul de a comunica și reflecta realitățile nu mai agrează dimensiunile speculative, partizane și angajate ale comunicării și relaționării, invitându-ne să concepem Lumea nu ca pe un Univers dar ca pe un plurivers, o lume a (con)sensului relațional, a dia-logosului constructiv.

Diversitatea existenţială, chestiune primordială şi/sau ultimă a Realităţii şi Omului constituie o provocare în condiţiile mondializării pentru gândirea umană (Unitate ↔ Pluralitate), o provocare a socializării umane (Eu ↔ Celălalt) şi o miză pentru cultură toto genere (identitate ↔ non identitate) or, miza cercetărilor contrastiv-interculturale nu este una reducţionistă, ci una complexă, deschisă şi promiţătoare, deoarece fenomenele lingvistice împreună cu cele discursive se adeveresc a fi constitutive şi configurative în generarea şi structurarea limbilor-cultur, iar „geniul antropologic” al limbilor ne invită sa le apropiem unele de altele în scopul unei intercomprehensiuni mai bune între fiinţele umane.

Urmând ideile directoare expuse, invităm pe toți cei interesați să contribuie la profilarea unor noi perspective şi practici lingvo-culturale contrastive care să vizeze implementarea unei interculturalităţi de viitor. Astfel, propunem pentru dezbatere și cercetare genericul instituțional Multilingvism, Contrastivitate şi Comunicare Interculturală în domeniile următoare:

- lingvistică;
- literatură;
- traducere;
- comunicare, arte si media.

Limbi de comunicare: franceza, engleza, româna, spaniola, italiana, germana, rusa.

Modalități de participare:
- participare in praesentia – 25 martie 2016 : ședința plenară și ateliere;
- participare videoconferință – 26 martie 2016: atelier videoconferință, sala 410 CRU (AUF)

Calendar

- Titlurile comunicărilor și referințele personale vor fi agreate până la 10 decembrie 2015
- Rezumatele comunicărilor în limba în care vor fi prezentate (publicate în programul colocviului) vor fi incluse în formularul de participare (atașat) și expediate pe adresa : inst_cult2006@yahoo.fr până la data de 1 martie 2016.
- Textele in extenso vor fi predate în ziua Colocviului, 25 martie 2016.
- Instrucţiunile de tehnoredactare sunt disponibile pe site-ul ICFI : http://icfi.ulim.md
- Textele inedite şi reprezentative vor fi publicate în volumul La Francopolyphonie (nr.11/2016) şi vor fi disponibile pe suport hârtie şi în versiune electronică.

Revista La Francopolyphonie (ISSN 1857-1883), specializată în filologie şi culturologie, este clasată de către Academia de Ştiinţe a Moldovei la categoria B (revistă cu difuzare internaţională). Ea este disponibilă pe site-ul http://lafrancopolyphonie.blogspot.com și icfi.ulim.md

Taxa de participare :
30 € pentru participanţi din străinătate (documente colocviu, publicaţie).
200 MDL pentru participanţii din Republica Moldova (documente colocviu, publicaţie).

Posibilitate de cazare în hotelul universităţii la preţ avantajos.

O excursie, în funcţie de solicitări şi din contul participanţilor, se propune la celebrele beciuri din Mileştii Mici / Cricova (http://itravel.md/ro/turismul-in-moldova/vinurile-moldovei/beciurile-subterane-cricova.html), oraş viniviticol subteran inclus în Cartea Recordurilor Guiness (aproximativ 50 €).

Comitetul organizatoric