Romana English French

Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Institutul de Cercetări Filologice şi Interculturale

Seminar practico-teoretic cu participare internațională

ICFI
21-22.10.15

Rolul traducerii în predarea / învățarea limbilor străine

Seminar practico-teoretic cu participare internaţională

Chişinău, ULIM, 21-22 octombrie 2015
Apel la comunicări

Dincolo de definițiile rudimentare, conform cărora traducerea exprimă într-o limbă ceia ce a fost enunţat în altă limbă, reiterăm pretenția și misiunea traducerii de a pătrunde într-un alt univers lingvo-cultural, după cum sugerează și Jean-René Ladmiral, decretând "o viziune constructivistă despre universal", invitându-ne astfel să cunoaştem condiția umană în esenţa sa langajieră.

Prin definiţie și esență, traducerea reprezintă comuniune și/sau parcurs hermeneutic între două culturi, două discursuri, doi interlocutori, fiind cel mai rebel și indocil act verbal care relevă o dihotomie artificială şi /sau adaptativă între identitate şi alteritate. Misiunea traductologică titanică, în acest sens, rămâne punerea în valoare a acestei activități de relaţie prin excelenţă, raport perpetuat (Meschonnic), care ar permite recunoaşterea unei alterități în identitate. Un astfel de demers mediator al traducerii ar diminua din opoziţia banală şi aporetică între adepţii textului–sursă (sourciers) şi susţinătorii sensului, preocupaţi de eficacitatea transmiterii mesajului (ciblistes). O traducere este mereu situată pe linia de orizont, niciodată definitivă, mereu pregătită de a fi reluată. Traducerea este de asemenea o depășire, o mișcare înainte (Hegel), reprezentare-supleanţă (Gadamer), fiindcă orice identitate a unei traduceri este alcătuită din alteritate iar natura sa eterogenă denotă că ne aflăm în fața a două moduri de „a fi” care, la sigur, din punct de vedere ontologic, sunt interdependente.

Predarea limbilor, prin diverse practici de predare și programe aplicate situează, volens nolens, traducerea în centrul unui perpetuu act interpretativ al limbilor-culturi. Drept urmare, întrebările metodologice care se profilează sunt de a şti dacă traducerea poate servi drept mijloc de dobândire a competențelor necesare pentru utilizarea și cunoaşterea limbilor. În acest context, traducerea ar putea constitui un mijloc de dezvoltare a tuturor competențelor langajiere – comprehensiune orală/scrisă – expresie orală/scrisă. Competența verbală de a comunica a subiecților procesului educațional poate fi pusă în aplicare prin realizarea diverselor activități verbal-interpretative, capabile să valorifice recepția, producerea, medierea, interacțiunea actului comunicativ-langajier, componentele numite fiind susceptibile spre realizare, fie pe calea orală ori scrisă (Consiliul Europei 2001: 25).

Pornind de la relațiile dintre traducere și procesul didactic este imperativ să delimităm traducerea pedagogică și pedagogia traducerii. Traducerea pedagogică este o traducere metalingvistică, folosită în predarea unei limbi străine în intenția de a atinge alte obiective. Ea poate urmări scopul de predare/învățare a diverselor aspecte lingvistice: lexic, sintaxă, stil, dar nu este în nici un fel un scop în sine. Aceasta permite perfecționarea și cizelarea competenței lingvistice a studentului, cu condiția ca ea să nu fie singurul mijloc de instruire în limba țintă. În schimb, în pedagogia traducerii, pornim de la cunoașterea limbilor implicate în traducere pentru a începe activități de transfer, învățarea traducerii fiind un scop în sine. Odată stabilită diferența între traducere pedagogică și cea profesională, este pertinent să se insiste, în opinia lui Durieux, asupra importanței adaptării predării/învățării traducerii unui obiectiv bine punctat : (1) didactica unei limbi străine; (2) formarea viitorilor profesori de limbi străine; (3) formarea viitorilor traducători profesioniști ; (4) instruirea viitorilor formatori de traducători.

În vederea explorării diverselor abordări și metode didactice : prescriptive (tehnice și pragmatice); subiective (importanța și influența traducătorului/interpretului), interculturale (dialogul dintre limbi-culturi) etc. invităm cercetătorii din didactica limbilor, traductologii, practicienii, precum și pe toţi cei interesați de traducere să contribuie la (re) considerarea didacticii limbilor-culturi și a transferului/dialogului intercultural, urmând ariile de cercetare propuse:

- Predarea/învățarea tradiţională a traducerii : limite și rezerve;
- Traducerea pedagogică: scopul și potențialul metodologic;
- Traducerea profesională: strategii metodologice actuale;
- Predarea / învățarea traducerii interpretative;
- Traducerea ca dialog intercultural.

Limbi de comunicare: franceză, engleză, spaniolă, italiană, româna, germană, rusă.

Modalități de participare:
- participare in praesentia – 21 octombrie 2015;
- participare videoconferință – 22 octomnrie 2015.

Calendar

- Titlurile comunicărilor în limba în care vor fi prezentate vor fi incluse în formularul de participare (atașat) și expediate pe adresa : inst_cult2006@yahoo.fr până la data de 15 octombrie 2015.
- Textele in extenso vor fi predate în ziua Colocviului către 01.11. 2015.
- Instrucţiunile de tehnoredactare sunt disponibile pe site-ul ICFI : icfi.ulim.md
- Textele inedite şi reprezentative vor fi publicate în volumul Intertext (nr.1/2 2016) şi vor fi disponibile pe suport hârtie şi în versiune electronică.

Revista Intertext, specializată în filologie, didactică şi culturologie, este clasată de către Academia de Ştiinţe a Moldovei la categoria B (revistă cu difuzare internaţională). Ea este disponibilă pe site-ul icfi.ulim.md

Taxa de participare :
15 € pentru profesorii din străinătate (incluzând publicarea materialului).
200 MDL pentru participanţii din Republica Moldova (incluzând publicarea materialului).

Comitetul organizatoric