Romana English French

Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Institutul de Cercetări Filologice şi Interculturale

Apel la comunicări. Colocviu internaţional 10-11 mai 2018

ICFI
10.05.2018


Interconexiunea paradigmelor și metodelor în studierea limbilor-culturi



Colocviu internaţional

Chişinău, ULIM, 10-11 mai 2018


Apel la comunicări


Limbajul uman reprezintă manifestarea, în același timp, evidentă și tainică a Ființei propriu-zise. Ființa umană nu are acces către sine și semenii săi decât printr-o modalitate simbolică, sub forma limbajului, în care determinarea semnificanților îl prezintă pe individul locutor drept divizat prin propriul discurs și, drept urmare, prin viziunea proprie asupra lumii.

Obiectul de studiu al lingvisticii și/sau al științelor limbajului constituie un fenomen complex, cu multiple și variate articulări și, care, de acum încolo nu mai poate rămâne reducționist. Fenomen polimorf și polivalent, limbajul uman pune în valoare binomul limbă- cultură care se manifestă drept indiciu al evoluției umane și a cărui studiu, în condițiile modializării, dictează abordări interacționiste, comparativ-contrastive, transdisciplinare și deschise a mai multor domenii: antropologie, psihologie, politologie, sociologie, filosofie, științe ale comunicării etc. Astfel, paradigmele științifice clasice de cercetare, bazate pe un principiu filosofic și/sau științific general, precum cel tradițional (de reprezentare limbă-gândire-realitate), formal (limbă-gândire), funcțional (pragmatica actelor de discurs) și metodele acestora : informațională (A. Moles) ; cibernetică (Wiener) ; lingvistică – determinismul lngvistc (SapirWhorf), structural-lingvistică (Ferdinand de Saussure); psiholingvistică (Shannon); sociolingvistică (William Labov, John Gumperz, Dell Hymes); semiotică (Charles Sanders Peirce); pragmatică (Ch. Moris, J. L. Austin) etc. devin îngust specializate și/sau reducționiste.

Cercetarea filologică/lingvistică de astăzi nu înseamnă asocierea la una din doctrinele sau paradigmele din lista cronologică lungă, fiindcă această cramponare aduce la o cercetare insuficientă a prezentului complex, fluid și deschis și a „omului antagonist” (Jacques Demorgon) actual. Noua viziune asupra limbilor-culturi nu va reprezenta neapărat un nou determinism simplist, dar o abordare a intercauzalităților complexe, a cooperărilor antagoniste evolutive și deschise a „destinelor-părți existențiale” (Van Lier) a societăților umane care le fondează și a proceselor actuale de integrare și globalizare.

Limbajul uman nu reprezintă o „substanță” sau „un monoid liber” (Chomsky), el este o formă, un sistem, un cod simbolic al cărui cercetare trimite spre o explorare existențială și categorială, la o comprehensiune explicativă în polifonia sa fenomenală, aplicativă și (inter)culturală. Fenomenul vorbirii este ceva propriu pentru specia umană a cărei ființă se situează totdeauna în exterior, fiind perpetuu angajată într-o deschidere spre alter și fundamentarea fiindului-în-lume.

Complexitatea fenomenelor lingvistice diversifică paradigmele și abordările de cercetare, una din cauze fiind și câteva distincții opozitive mai importante, inerente limbajului uman: dubla articulare (compunere-descompunere), marcajul subiectiv și creativitatea subiecților vorbitori. În linii mari, creativitatea lingvistică a indivizilor umani și subiectivitatea lor de cunoaștere tinde spre o formare a obiectivă a sensului/semnificației și a validității de a fi. Dar, această subiectivitate cunoscătoare devine transcedentală doar în măsura în care ea este înțeleasă nu doar cu referire la sine, dar și, imperativ, la noi, adică tinde spre o intersubiectivitate (interculturalitate) în care prezența lui alter este solicitată în mod obligatoriu pentru o mai bună comprehensiune a obiectivității lumii. Și atunci, anume în acest caz trebuie să intervină „terțul instruit” (M. Serres) cu potențialitatea celui de-al treilea termen, potențialitate inclusă în dualitate, fapt care permite „diferențierea în scopul unității” (J. Maritain).

Urmând Proiectul nostru instituțional Multilingvism, contrastivitate și comunicare interculturală, axat pe un caracter euristic complex al observației filologice prin prisma interculturalității și a transdisciplinarității invităm toți cercetătorii, lingviștii și filologii, profesorii universitari să contribuie la încercarea noastră comună de a elibera limbajul uman din facticitatea și reducționismul lui în vederea înțelegerii și analizei fenomenalității sale orchestrate, grație unor abordări interconexioniste paradigmatice complexe, internaliste și externaliste, astfel precum: a) valorile (re)semantizării lexico-gramaticale și a funcționalității idiomatice, b) (re)modelări paradigmatice denotative și/sau conotative și expresivitatea orală și/sau scrisă, c) descrieri și analize lexicografice comparative și intercultural-contrastive, d) interconexiuni linguistice și extralinguistice în procesul traductiv, e) interconexiunea viziunilor/realităților civilizaționale și expresia/expresivitatea mediatică și artistică. Toate aceste obiective de cercetare, precum și altele posibile de propus, vor fi dezbătute în următoarele ateliere ale Colocviului în cauză:

  • * lingvistică;
  • * literatură;
  • * traducere;
  • * comunicare, arte, media

Limbi de comunicare: franceză, spaniolă, italiană, română, engleză, germană, rusă.


Modalități de participare:

- in praesentia – 10 mai 2018 : sesiuni plenare și ateliere;

- videoconferință – 11 mai 2018


Calendar

Titlurile comunicărilor vor fi expediate pe adresa electronică: inst_cult2006@yahoo.fr până la data de 01 aprilie 2018.

Rezumatele comunicărilor în limba în care vor fi prezentate (publicate în programul colocviului) sunt solicitate până la 01 aprilie 2018.

Textele in extenso vor fi acceptate până la 10 mai 2018. Instrucţiunile de tehnoredactare sunt disponibile pe site-ul ICFI : icfi.ulim.md

Textele selectate de Comitetul organizatoric vor fi publicate în revista Intertext (nr.1-2, 2018), disponibilă pe suport hârtie şi în versiune electronică.


Revista Intertext (ISSN 1857-3711, e-ISSN 2345-1750), specializată în filologie, culturologie și științe ale educației este clasată de către Consiliul Național de Acreditare și Atestare la categoria B+. Revista este disponibilă pe site-ul instituțional: icfi.ulim.md


Taxa de participare :

30 € pentru participanţi străini (mapa colocviu, publicare).

200 MDL pentru participanţii din Republica Moldova (mapa colocviu, publicare).

Posibilitate de cazare în hotelul universităţii la preţ avantajos.

O excursie, în funcţie de solicitările şi din contul participanţilor, se propune la celebrele beciuri din Mileştii Mici / Cricova (www.travel.md), oraş viniviticol subteran inclus în Cartea Recordurilor Guiness (aproximativ 50 €).


Comitetul organizatoric


FORMULAR DE ÎNREGISTRARE