Romana English French

Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Institutul de Cercetări Filologice şi Interculturale

Limbile-culturi și complementaritatea civilizațională în epoca mondializării

ICFI
16.10.2017



Conferinţă cu participare internaţională
dedicată aniversării a 25 de ani
de la fondarea ULIM


Limbile-culturi
și complementaritatea civilizațională
în epoca mondializării



PROGRAM



Chișinău, 18 octombrie 2017



COMITETUL ŞTIINŢIFIC

Ana GUŢU, prof. univ. dr., Prim-Vicerector ULIM.
Elena PRUS, prof. univ., dr. hab., Prorector ULIM.
Ion MANOLI prof. univ. dr. hab., ULIM.
Dragoş VICOL prof. univ. dr. hab., ULIM.
Victor UNTILĂconf. univ. dr., Director ICFI, ULIM.
Jean-Louis COURRIOLprof. univ. dr. hab., traducător, Universitatea „Jean Moulin” Lyon III, Franţa; Presedintele Institutului Internaţional „Liviu Rebreanu” de Cercetare în Traducere Literară şi Simultană, Universitatea din Piteşti, România.
Ion GUŢU, conf. univ. dr., Şef Catedră Filologie Franceză „Grigore Cincilei”, Universitatea de Stat din Moldova.
Estelle VARIOT, conf. univ. dr., traducătoare, Universitatea din Aix-Marseille, Franţa
Efstratia OKTAPODA, conf. univ. dr., Universitatea Sorbona, Paris IV, Franţa
Tamara CEBAN, conf. univ. dr., Universitatea „Spiru Haret”, București, România.
Roumiana STANTCHEVA, conf. univ. dr., Universitatea „St. Kliment Ohridski”, Sofia, Bulgaria.
Virginia POPOVICI, conf.univ.dr., Universitatea din Novi Sad, Serbia.



COMITETUL DE ORGANIZARE

Ana GUŢU, prof. univ. dr., Prim-Vicerector ULIM.
Elena PRUS, prof. univ., dr. hab., Prorector știință, ULIM.
Inga STOIANOVA, conf. univ. dr., Decan Facultatea Litere, ULIM.
Victor UNTILĂ, conf. univ. dr., Director ICFI, ULIM.
Ghenadie RÂBACOV, lect. sup. univ., drd., șef catedră Filologie Romanică „Petru Roșca”, ULIM.
Marius CHIRIȚĂ, secretar ICFI, ULIM.


      Limba-cultură a devenit un concept polimorf și polivalent, dat fiind faptul că unele facultăți umane, precum condiția culturală și cea langagieră, nu pot avea explicații teoretice izolate, separate de un model integral al organizării funcțional-umane. Limbajul uman, acest „Rubicon” pe care nu l-a trecut nici un animal, reprezintă, în cazul speciei umane, o realizare supremă a procesului semiozic transformaţional corp-raţiune-cultură (Sebeok), fiind prin aceasta un sistem tridimensional: Realitate-Simbolism-Imaginar. Speculațiile epistemologice și filosofice de astăzi asupra binomului limbă- cultură, asupra acestor entități inseparabile, au devenit dependente de reflecțiile generale asupra raporturilor existențiale (ontologice) – natură-cultură; psihologice (mentalism, cognitivism, ineism, evoluționism); socio-politologice – unitate și diversitate lingvoculturală ș.a. deoarece interacționismul pe axa Real-Rațional-Relațional a devenit paradigma epistemologică dominantă. Aceste teoretizări ne plasează în centrul unei provocări epistemologice nodale unde orice reducționism devine invalid și inoperatoriu. O definiție, o descriere, o cercetare a limbajului va fi totdeauna în mod explicit și/sau implicit una culturală – a „condiției umane” într-un cadru social. Aceasta va devuala particularități identitare, informații asupra identităților, ideologiilor, particularismelor spirituale și istoriilor individuale și/sau colective proiectând o viziune a lumii, pentru că o limbă valorează nu atât ca organ al unei națiuni, dar mai curând drept instrument al unei civilizații (Milet).


      Complementaritatea civilizațională se impune astfel în cercetarea conceptului (binomului) limbă-cultură, a componentelor sale consubstanțiale. În epoca proceselor de mondializare trebuie, în opinia noastră, să se (re)găsească paradigme proprii naturii și condiției umane, punând în valoare un dinamism multiaspectual internalist și externalist. Acest fundament epistemologic și ontologic profilează conceptului limbă-cultură un rol de cauză și efect de natură antropologică circulară, asigurând concomitent conceptului în discuție o complementaritate integral-civilizațională.

      Drept urmare, „orchestrarea” epistemologică, antropologică, filosofică și lingvistică a raporturilor și legăturilor dintre cele două componente consubstanțiale limbă-cultură va reuși doar în cazul unor abordări (meta)teoretice integrale (Coșeriu), unei raționări deschise și complexe (E. Morin), transdisciplinare (B. Nicolescu), energetist-sistemologice (Ș. Lupașcu), semio-logice acționalsituaționale (Petru Ioan), a psihologiei transpersonale (Ken Wilber) a „interității umane” (Jacques Demorgon), „antropogenice” (Van Lier) ș.a. care proiectează paradigme complementar-deschise a condiției și a naturii umane într-o lume unică prin diversitate.

      Epoca mondializării, la rândul său, se caracterizează printr-o dialectică a omului antagonist (Jacques Demorgon), a pluralităţii şi unităţii, a izolării (autonomiei) şi a cooperării, a tradiţiei specifice şi a modernităţii universaliste, a religiilor şi ştiinţelor, a reacţiilor identitare (naţionaliste, integriste tot mai pertinente) şi a necesităților de integrare şi comunicare (dialogice) - o trecere la o lume unică care se caracterizează prin prezența spaţiului unic (piaţa economică mondială) şi de ubicuitatea temporală (sincronicitatea tuturor evenimentelor. Schimbarea paradigmatică actuală repune în discuţie reducționismul și structuralismul lingvistic clasic, etnocentrismul cultural, reticența faţă de Celălalt, ignoranţa şi (in)diferenţa faţă de obiceiurile, credinţele, modul de viaţă ale Celuilalt. Diferența culturală și „conflictul civilizațiilor” au devenit obsesive pentru că generează tensiuni, violențe și antagonisme care mobilizează tot felul de actori care pun la încercare capacitatea umană de a convețui împreună într-o „Societate-Lume”.

      Urmând ideile directoare expuse, invităm toți cercetători să contribuie la profilarea unor noi perspective şi practici lingvoculturale care să vizeze implementarea unor noi perspective ale interculturalităţi de viitor. Astfel, propunem pentru dezbatere următorii vectori de cercetare, în concordanţă cu genericul colocviului:

  • (meta)lingvistică și raționare complexă și deschisă;
  • deschiderea și (trans)umanismul literaturii;
  • traducerea și diversitatea civilizațională;
  • didactica actuală a limbilor-culturi ;
  • media-tizări artistice şi comunicarea (inter)culturală.

Limbi de comunicare: română, franceză, spaniolă, italiană, engleză, germană, rusă.



PROGRAMUL CONFERINŢEI


Miercuri, 18 octombrie 2017

12:00-13:30 Şedinţa de deschidere /Prelegeri în plen

/Sala Senatului, et. 4/


Moderator:
Victor UNTILĂ, conf. univ. dr., Director ICFI, ULIM.

  • Ana GUŢU, prof. univ. dr., ULIM.
    Libertatea, filosofii și politica – influențe asupra dezvoltării societăților moderne.
  • Elena PRUS, prof. univ., dr. hab., ULIM.
    Premianta Nobel Svetlana Aleksievici: polifonia și războiul miturilor.
  • Victor UNTILĂ, conf. univ. dr., ULIM.
    Semio-logica acțional-situațională. Valențe și profilări ale gândirii integrale și deschise

13:30-14:00 – Prezentare lucrări și volume ICFI ULIM

/Sala Senatului, et. 4/

  1. 1. Ion Manoli. Dictionnaire des termes littéraires. Étymologie, définition, Exemplification, Théorie. Chișinău: Topografia ULIM, 2017.
  2. prezentator Ana VULPE, conf. univ. dr., ULIM.
  3. 2. Revista Intertext N1-2, 2017. prezentator Ion MANOLI, prof. univ., dr. hab., ULIM;

14:00-14:30 Pauză de cafea


COMUNICĂRI ÎN SECŢIUNI


SECŢIUNEA

(Meta)lingvistică și raționare complexă și deschisă

14:30-17:00                                  /Sala Senatului, et. 4/     


Moderator:
Angela SAVIN-ZGARDAN, prof.univ. dr. hab., ULIM.


Ion MANOLI, prof. univ., dr. hab., ULIM.
Metalimbajul științelor literare ca obiect al lexicografiei contemporane.
Daiana DUMBRĂVESCU, lector univ. dr., Universitatea „Spiru Haret”, București, România.
Las unidades fraseológicas en español y rumano: aspectos culturales.
Ana VULPE, Zinaida RADU, conf. univ. dr., ULIM.
Dicționarele multiplingve – un imperativ al timpului.
Angela SAVIN-ZGARDAN, prof.univ. dr. hab., ULIM.
Schimbarea sensului la componentele unităților polilexicale stabile în urma influenţei fonetice.
Denisa DRAGUSIN, conf. univ. dr., Universitatea „Spiru Haret”, București, România.
A Culturally Grounded Approach to Language Change.
Inga STOIANOV, conf. univ. dr., ULIM.
Extra-linguistic Issues in InterculturalCommunication:
Pragmatic Approach.

Raluca BURCEA, lector univ. dr., Universitatea „Spiru Haret”, București, România.
La métaphore anthropomorphique dans la presse économique française.
Tatiana PODOLIUC, conf. univ. dr., ULIM.
Peculiar Syntactic Features of Political Discourse.
Ina COLENCIUC, drd. lector ULIM.
The Analysis of Functional –Semantic Micro-Fields “Monetary Units” in the English, Romanian and Russian Languages: Diachronic Approach.
Eleonora MIHĂILĂ, drd. lector ULIM.
Limbajul politic sau eterna căutare a duşmanului convenabil.
Nicolae CHIRICENCU, lector ULIM.
Выражение метоимениями обьективных синтаксических отношений в романских языках.
Alexandra RUSU, drd. lector ULIM.
Lexics of cosmetic terminology and its place in general terminology.
Aliona LUCA, drd. lector, Universitatea de Educație Fizică și Sport, R. Moldova.
Dimensiunea (inter)culturală a terminologiei sportului.
Valentina CIUMACENCO, drd. lector ULIM.
Efecte modale în discursul de învestitură prezidențială.

SECŢIUNEA:

Deschiderea și (trans)umanismul literaturii

Sala 405, 14:30-17:00


Moderator:
Dragoș VICOL, prof. univ., dr. hab., ULIM.

Andreea VLADESCU, prof. univ. dr., Universitatea „Spiru Haret”, București, România.
La vocation de la modernité et l'esprit européen dans „Pasteluri” de V. Alecsandri.
Dragoș VICOL, prof. univ. dr. hab., ULIM.
Literatura postbelică din Basarabia: pretext și subtext de reflexivitate.
Dan STERIAN, lector univ. dr., Universitatea „Spiru Haret”, București, România.
Diderot et les approches intertextuelles. Illustration sur „Jacques le Fataliste et son Maître”.
Carolina DODU-SAVCA conf. univ. dr., Institutul de Relații Internaționale din Moldova.
Le nouveau tournant de l’européanisation: identité transculturelle et transhumanisme.
Irina DUBSKY, conf. univ. dr., Universitatea „Spiru Haret”, București, România.
Casa Cu Sapte Frontoane de Nathaniel Hawthorne – O Povestire Initiatica in Literatura Renasterii Americane.
Natalia HARITON, drd., USARB
Statutul conceptelor de continuitate și ruptură în discursul criticii literare.
Corina IAVORSCHI, drd., USARB
Observații preliminare asupra limbajului narativ în romanul imediat postbelic din Basarabia.
Victoria POPA, drd., USM
Funcții ale abrevierilor în limbajul comunitar.
Ina SITNIC, lect. univ. drd., USM.
Analiza fenomenului disfluențelor verbale în traducerea la vedere și interpretarea consecutivă.
Valentina BIANCHI, lector univ. dr., Universitatea „Spiru Haret”, București, România.
Bélgique francophone: A 300 km de Paris, la différence et le carrefour.

SECŢIUNEA:

Traducerea și diversitatea civilizațională

Sala 410, 14:30-17:00


Moderator:
Ghenadie RÂBACOV, drd. lector, ULIM.

Tamara CEBAN, conf. univ. dr., Universitatea „Spiru Haret”, București, România.
L’adaptation – limite extrême dans la traduction de la prose istratienne.
Zinaida CAMENEV, conf. univ. dr., ULIM.
Equivalence Levels in Translating Phraseological Units.
Ghenadie RÂBACOV, lector drd., ULIM.
Autotraducerea și raportul triadic exil-identitate-alteritate.
Daiana DUMBRĂVESCU, lector univ. dr., Sarolta-Monica
PETA
, master, Universitatea „Spiru Haret”, București, România. La traducción del español al rumano de culturemas típicos para Venezuela.
Iurii KRIVOTUROV, conf. univ. dr., ULIM
Вариативность перевода.
Natalia AZMANOVA, lector drd., ULIM.
Stylistic, Poetic and Literary Infiltrated Terms from the Sciences.
Doina USACI, conf. univ. dr., Ministerul Educației, Culturii și Cercetării.
Rolul educației interculturale a studenților și intensificarea procesului de internaționalizare a învățământului superior din RM.
Galina PETREA, lector drd., ULIM.
The PerfectMatch tool for updating and consistency in a collaborative translation project.
Olga PASCARI, lector drd., ULIM.
Fostering Language Teaching Efficiency through Cultural Idioms
Corina IVANIUC, lector magistru, ULIM.
Features of Translation of English Language for Tourism into Romanian.
Inga RATCOVA, lector drd., ULIM.
Peculiar Features of Second Language Learning Styles.
Natalia BEJENUȚĂ, lector univ., ULIM
Herunft und Bedeutung der Sprichwörter und Redensarten

Videoconferință/ sala 410, 14:30-15:30


Pierre MOREL, profesor asociat ULIM, editor Canada.
Titlu rezervat.
Jean-Louis COURRIOL, prof. univ. dr. hab., traducător, Universitatea „Jean Moulin” Lyon III, Franţa; Presedintele Institutului Internaţional „Liviu Rebreanu” de Cercetare în Traducere Literară şi Simultană, Universitatea din Piteşti, România.
Mizele și provocările traducerii literare.
Efstratia OKTAPODA, conf. univ. dr., Universitatea Paris-Sorbonne IV.
Identité, altérité et pluralisme culturel dans l’œuvre de Ezza Agha Malak.
Oksana MYKHAYLOVA, conf. univ. dr., Svetlana REVOUTSKAYA, conf. univ. dr., Académie naitonale de la Garde nationale d'Ukraine, Kharkiv, Ukraine.
Connotations culturelles des lexèmes signifiant des langues nationales.
Virginia POPOVICI, conf.univ.dr., Universitatea din Novi Sad, Serbia.
Balastul discursului poetic în epoca globalizării. Pavel Gătăianţu.
Susana MERINO MAÑUECO, drd. Universitatea din Valladolid, Spania.
La corrección de errores y el feedback en las producciones escritas de alumnos de L2.
Carmen DUŢĂ, lector univ.dr., Universitatea „Spiru Haret”, București, România.
Inutile demistificare: Il pedone dell'aria di Eugene Ionesco.
Gabriela DODENCIU, lector drd., Colegiul Auto „Traian Vuia” Târgu-Jiu, România.
Romanticii englezi şi noţiunea de „frumuseţe” în viziunea lor artistică.
Florentina Gabriela BOTEZATU, asistent univ. dr., Universitatea „Dunărea de Jos”, Galați, România.
Perspective critice asupra mitului seducătorului.