Romana English French

Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Institutul de Cercetări Filologice şi Interculturale

ULIM 25 Ani. Apel la comunicări

ICFI
10.09.2017



Limbile-culturi și complementaritatea civilizațională
în epoca mondializării

Colocviu cu participare internaţională
Consacrat aniversării a 25a de la fondarea ULIM
Chişinău, ULIM, 18 octombrie 2017



Apel la comunicări


    Limba-cultură a devenit un concept polimorf și polivalent, dat fiind faptul că unele facultăți umane, precum condiția culturală și cea langagieră, nu pot avea explicații teoretice izolate, separate de un model integral al organizării funcțional-umane. Limbajul uman, acest "Rubicon"pe care nu l-a trecut nici un animal, reprezintă, în cazul speciei umane, o realizare supremă a procesului semiozic transformaţional corp-raţiune-cultură (Sebeok), fiind prin aceasta un sistem tridimensional: Realitate-Simbolism-Imaginar. Speculațiile epistemologice și filosofice de astăzi asupra binomului limbă-cultură, asupra acestor entități inseparabile, au devenit dependente de reflecțiile generale asupra raporturilor existențiale (ontologice) – natură- cultură ; psihologice (mentalism, cognitivism, ineism, evoluționism); socio-politologice – unitate și diversitate lingvo-culturală ș.a. deoarece interacționismul pe axa Real-Rațional-Relațional, a devenit paradigma epistemologică dominantă. Aceste teoretizări ne plasează în centrul unei provocări epistemologice nodale unde orice reducționism devine invalid și inoperatoriu. O definiție, o descriere, o cercetare a limbajului va fi totdeauna în mod explicit și/sau implicit una culturală - a „condiției umane” într-un cadru social. Aceasta va devuala particularități identitare, informații asupra identităților, ideologiilor, particularismelor spirituale și istoriilor individuale și/sau colective proiectând o viziune a lumii, pentru că o limbă valorează nu atât ca organ al unei națiuni, dar mai curând drept instrument al unei civilizații (Milet).
    Complementaritatea civilizațională se impune astfel în cercetarea conceptului (binomului) limbă-cultură, a componentelor sale consubstanțiale. În epoca proceselor de mondializare trebuie, în opinia noastră, să se (re)găsească paradigme proprii naturii și condiției umane, punând în valoare un dinamism multiaspectual internalist și externalist. Acest fundament epistemologic și ontologic profilează conceptului limbă-cultură un rol de cauză și efect de natură antropologică circulară, asigurând concomitent conceptului în discuție o complementaritate integral-civilizațională.
    Drept urmare, „orchestrarea” epistemologică, antropologică, filosofică și lingvistică a raporturilor și legăturilor dintre cele două componente consubstanțiale limbă-cultură va reuși doar în cazul unor abordări (meta)teoretice integrale (Coșeriu), unei raționări deschise și complexe (E. Morin), transdisciplinare (B. Nicolescu), energetist-sistemologice (Ș. Lupașcu), semio-logice acțional-situaționale (Petru Ioan), a psihologiei transpersonale (Ken Wilber) a „interității umane” (Jacques Demorgon), „antropogenice” (Van Lier) ș.a. care proiectează paradigme complementar-deschise a condiției și a naturii umane într-o lume unică prin diversitate.
    Epoca mondializarii, la rândul său, se caracterizează printr-o dialectică a Omului antagonist (Jacques Demorgon), a pluralităţii şi unităţii; a izolării (autonomiei) şi a cooperării; a tradiţiei specifice şi a modernităţii universaliste; a religiilor şi ştiinţelor; a reacţiilor identitare (naţionaliste, integriste tot mai pertinente) şi a necesităților de integrare şi comunicare (dialogice) - o trecere la o lume unică, care se caracterizează prin prezența spaţiului unic (piaţa economică mondială) şi de ubicuitatea timporală (sincronicitatea tuturor evenimentelor. Schimbarea paradigmatică actuală repune în discuţie etnocentrismul lingvistic şi cultural, reticența faţă de Celălalt, ignoranţa şi indiferenţa faţă de obiceiurile, credinţele, modul de viaţă ale Celuilalt. Diferența culturală și „conflictul civilizațiilor” au devenit obsesive pentru că generează tensiuni, violențe și antagonisme care mobilizează tot felul de actori care pun la încercare capacitatea umană de a convețui împreună într-o „Societate-Lume”.

        Urmând ideile directoare expuse, invităm toți cercetători să contribuie la profilarea unor noi perspective şi practici lingvo-culturale care să vizeze implementarea unor noi perspective ale interculturalităţi de viitor.
        Astfel, propunem pentru dezbatere următorii vectori de cercetare, în concordanţă cu genericul colocviului:

  • (meta)lingvistică și raționare complexă și deschisă;
  • deschiderea și (trans)umanismul literaturii de astăzi;
  • traducerea și diversitatea civilizațională;
  • didactica actuală a limbilor-culturi ;
  • Media-tizări artistice şi comunicarea (inter)culturală;


  • Limbi de comunicare: franceza, spaniola, italiană, româna, engleza, germană, rusa.



    Calendar


    - Titlurile comunicărilor (publicate în programul colocviului) și referințele personale vor fi agreate până la 16 octombrie 2017 fiind expediate pe adresa : inst_cult2006@yahoo.fr
    - este agreată participarea in praesentia, la distanță (videoconferință) și prezentare post factum comunicări (articole);
    - Textele in extenso, însoțite de Declarația privind drepturile de autor, vor fi agreate până la 31 decembrie 2017 pe adresa: : inst_cult2006@yahoo.fr
    - Instrucţiunile de tehnoredactare sunt disponibile pe site-ul ICFI : www.icfi.ulim.md
    - Textele inedite şi reprezentative vor fi publicate în revista INTERTEXT (nr.1/2, 2018) şi vor fi disponibile pe suport hârtie şi în versiune electronică în condițiile stipulate de Regulamentul ICFI.


    Revista Intertext (ISSN 1857-3711, EISSN 2345-1750, prezentă în bazele de date: EBSCO, GIF, DRJI, CAEO), specializată în filologie, studiul artelor şi culturologie; științe ale educației este clasată de către Consiliul Național pentru Acreditare și Atestare la categoria B+. (vezi site: icfi.ulim.md). Ea este disponibilă în versiunea on-line (icfi.ulim.md) și versiune imprimată.




    Comitetul organizatoric