Filosofia teoriilor contemporane care tin de Tradu/(ctologia)/cerea ca sistem epistemologic formativ este axata cu preponderenta pe modelele neossaussuriene, urmand vectorul structuralism semiologic – semiotica – textologie. Perspectiva lingvisticii corpusului reprezinta terenul factologic predilect al cercetarilor contemporane in bransa.

  Obiective operationale:
    Crearea echipelor de cercetare pe grupuri tematice cu participarea profesorilor Departamentului Limbi straine ULIM, masteranzilor, doctoranzilor:
  - traducerea – procesualitate, contrastivitate, produs;
  - autotraducerea;
  - traductologia, filosofia si semiotica traducerii;
  - ierarhizarea conceptuala a terminologiilor specializate pe diverse domenii referentiale ale cunoasterii umane – drept, economie, stiinte exacte, stiinte umanistice;
  - elaborarea modelelor logico-lingvistice pentru conceperea instrumentelor informationale de traducere automata/asistata la calculator;
  - statutul terminologiei stilistice, poetice si literare in lexicografia contemporana: probleme de teorie, practica si didactica.

LITERATURA SI INTERCULTURALITATE

  Crearea unei grup stiintific „literatura si interculturalitate” in cadrul ICFI raspunde la o preocupare dubla:
  1/ Dezvoltarea problematicilor interculturale.
Apropierile interculturale au capatat o importanta din ce in ce mai mare in domeniul cercetarilor legate de fenomene de contact, intilnire, folosire a limbilor, fie ca limbi straine, oficiale, sau de uz administrativ. Acest demers reprezinta un cimp de investigare specific, dar si un element care trebuie luat in seama in orice studiu asupra relatiilor intre identitate si limba (aspecte normative, politici lingvistice s. a.). Stimularea demersurilor interculturale este o prioritate a ICFI-ului: probleme ce tin de interculturalitate, multiculturalitate si diversitate culturala, determinate de procesul de globalizare si europenizare Dat fiind ca ULIM este un membru activ al Agentiei universitare a Francofoniei (AUF), spatiul francofon, cu particularitatea lui de a fi unul cu o diversitate lingvistica foarte mare si o bibliografie deja bogata in domeniu, va fi unul privelegiat in aceasta privinta.

  2/ Imbogatirea metodelor de investigare in domeniul literaturii.
Textul literar constituie un artefact cultural cu caracter deosebit si un „loc emblematic al interculturalitatii” (Porcher, Abdallah-Pretceille). Dupa o perioada in care studiile literare au beneficiat de contributiile multiple ale teoriilor formaliste, astazi sunt obiectul unui interes nou din partea specialistilor in stiinte umane interesati de metodele specifice ale literaturii de a exprima realitatea. ICFI favorizeaza cunostinta si folosirea acestor noi paradigme. Francofonia prezinta un domeniu deosebit de bogat si in acest sens prin diversitatea conditiilor de productie literara in limba franceza si problematicile identitare prezente, adesea explicit, in textele literare.

  Tematici si continuturi

  Literatura universala si romana :
  - Exegeza procesului literar: arii tematice, valori artistice si sensuri, curente, forme.
  - Literatura franceza moderna si contemporana: poetica, naratologie, stilistica; hermeneutica.
  - Literatura romana intre dogma si metoda creatiei artistice.

  Literatura si identitate:
  - Literatura/cultura/civilizatia franceza moderna si contemporana.
  - Literatura exiliatilor si migrantilor.
  - A scrie si a publica in limba franceza in Europa de Sud-Est.
  - Literatura din Quebec.
  - Literatura din Africa subsahariana.

  Apropieri interculturale :
  - Identitati/culturi si limbi straine si romana.
  - Uniformizare/diversitate in texte.
  - Interculturalitate, multiculturalitate, intertextualitate.
  - Modele interculturale.

  Politici lingvistice :
  - Norme si variante lingvistice.
  - Politica si amenajare lingvistica: Moldova, Quebec.
  - Rapoarte asupra limbii franceze.