La etapa contemporana lingvistica traditionala nu mai satisface pe deplin necesitatile de cercetare, ea completindu-le cu rezultatele lingvisticii moderne, care au drept scop de a universaliza lingvistica ca stiinta si de a arata caracterul ei complex in contextul altor discipline, cum ar fi filozofia, psihologia, psiholingvistica, etnolingvistica, sociologia etc.
  Cand acad. Iu. Stepanov se intreba daca structuralismul a murit sau nu, practic el a raspuns la intrebarea fundamentala despre viitorul lingvisticii. Modelele saussuriene nu sunt perimate, dar ele constituie doar prima treapta pentru a avansa in lingvistica contemporana. Modelul lingvisticii contemporane este si el complex: CUVANT, SINTAGMA, TEXT, DISCURS. Pana ieri lingvistii au studiat cuvantul “omului tacut”, lingvistica contemporana are drept scop sa studieze limba omului care vorbeste.

  Caracterul teoretico-aplicativ al cercetarilor acopera urmatoarele domenii:
  • Gnoseologia teoretica a formatiunii lingvistice;
  • Glotodidactica limbilor;
  • Sociolingvistica, interferente lingvistice;
  • Interculturalitate si multidisciplinaritate in didactica limbilor moderne;
  • Praxiologia competentelor integrative si de cercetare in formatiunea filologicica si interculturala;
  • NTIC (Noile tehnologii informationale si de comunicare) in serviciul formatiunii filologicica si interculturala.

  Tematici si continuturi
  - Corpusul gramatical – intre metafizica, transformari generative si dialectica textuala;
  - Dinamica si pragmatica limbajului in plan interlingual;
  - Fraza: aspecte problematice de forma si continut;
  - Textul din perspectiva dinamica a unitatilor limbii;
  - Particularitati de functionare ale limbajului specializat ;
  - Studiul comparativ-contrastiv al limbilor straine si romana.